Acum 80 de ani, in 1936, Opel a inceput comercializarea primei berline compacte Kadett. Avangardista pentru acea vreme, “Masina poporului”, Kadett 1, se lauda cu o caroserie autoportanta, blocurile optice integrate, semnalizatoare de directie, un spate “taiat”, cu hayon si portbagaj antipraf, accesibil din interiorul autovehiculului, frane hidraulice pentru toate rotile, si un motor din fonta cenusie, de 1.0 litri (1.073 cmc), in patru cilindri, care dezvolta 23 CP si putea imprima masinii o viteza maxima de 100 km/h.
Cel de-al doilea Razboi Mondial a pus frana constructorului din Russelsheim, aflat inca de atunci sub aripa General Motors.
Kadett 1 a fost produs in 107.608 unitati, insa “copia” Moskwitch 400, produsa in URSS din 1947, cu o linie “teleportata” din Brandenburg dupa infrangerea lui Hitler, a ajuns la 247.439 unitati.
Apoi, din 1962 si pana in zilele noastre, au urmat zece generatii postbelice, cinci Kadett si cinci Astra, care s-au tinut scai de ideea initiala, a democratizarii inovatiilor din clasele superioare alaturi de un design dinamic si expresiv, Astra K, modelul lansat la jumatatea anului trecut obtinand si titlul “Masina Anului 2016”, in martie, la Salonul Auto de la Geneva.
In total, in cei 80 de ani, Opel a vandut peste 24 de milioane de modele Kadett si Astra. Iar constructorul pariaza ca daca aceste masini ar putea fi parcate una in spatele celeilalte, ar forma un “lant” de peste 100.000 km. Ceea ce inseamna ca berlinele compacte Opel ar putea inconjura de doua ori si jumatate Pamantul, pe linia Ecuatorului.
Opel Kadett 1 > 1936 – 1940
Kadett 1 a fost printre primele masini care a popularizat designul autovehiculului modern in Europa. Modelul a fost propus in trei versiuni de caroserie, sedan cu doua usi, sedan cu patru usi si decapotabila cu doua usi, avea punte fata rigida, forjata, suspensie spate cu brate oscilante, punte rigida tip banjo si arcuri Dubonnet si directie cu sistem melc-roata melcata.
Kadett a fost primul model Opel prevazut cu un carburator inversat dezvoltat intern, cu un tub Venturi.
In acest tub, denumit dupa fizicianul italian Giovanni Battista Venturi (1746–1822), carburantul este amestecat cu aerul admis inainte de a patrunde in supapa de reglare a debitului. Tubul venturi este un tub cu pereti netezi cu o sectiune de comprimare. Atunci cand aerul intra in tub si trece de sectiunea comprimata, din acel moment circula cu o viteza mai ridicata decat in alte sectiuni. Drept urmare, este produs un vid (precum in partea superioara a aripii unei aeronave). La punctul de ingustare se afla o conducta plina cu benzina. Carburantul este absorbit in conducta Venturi de catre acest vid si distribuit mai departe.
Inainte de Razboi, pretul de baza al lui Kadett 1 pornea de la 2.100 marci germane. Pe 5 decembrie 1936, „Braunschweiger Tageszeitung”, un ziar din Germania, scria ca „Asa cum au confirmat primele teste rutiere, modelul Kadett nu este, cu siguranta, un autovehicul obisnuit din acest interval de pret”.
In 1937 si 1938, Opel a lansat alte doua game de modele cu denumiri inspirate din flota militara a Germaniei, Admiral si Kapitän.
Opel Kadett A > 1962 – 1965
Primul Kadett postbelic a aparut abia in 1962. Cu o arhitectura de tip notchback cu doua, un portbagaj incapator si spatiu suficient pentru patru persoane, parbriz panoramic, motor nou, de 993 cmc / 40 CP, si costuri scazute de intretinere, Kadett A a fost un adevarat succes. Intre 1962 si 1965, Opel a fabricat aproape 650.000 de unitati. In martie 1963, a aparut si Kadett Caravan.
Opel Kadett B > 1965 – 1973
“Das Auto”
Primul best-seller Opel, Kadett B a fost cumparat in cei opt ani de existenta de peste 2.6 milioane de clienti, din 120 de tari. Cu o arhitectura cu influente fastback americane, modelul era mai mare decat Kadett A. Versiunea de baza avea un motor de 1.078 cmc si 45 CP, dar se putea opta si pentru varianta 1.1 S, cu raport de compresie marit, care dezvolta 55 CP.
Opel Kadett C > 1973 – 1979
Masina eleganta de familie, automobil sic cu hayon practice sau coupé sport? Intre 1973 si 1979, Opel le oferea pe toate in segmentul compact. Kadett C s-a afisat cu un design usor reinterpretat dupa Kadett B, dar dispunea de o noua suspensie fata, cu doua brate triunghiulare, iar versiunea de top GT/E era animata de un motor de 1.9 litri / 105 CP, cu injectie Bosch L-Jetronic, si putea atinge 184 km/h.
Opel Kadett D > 1979-1984
A patra generatie Kadett a marcat trecerea la tractiune. Desi patratosul Kadett D avea o lungime cu 126 mm mai mica decat modelul anterior, masurand 3.998 mm, acesta beneficia de un interior mai lung si oferea un spatiu semnificativ mai mare decat majoritatea rivalilor. Sub capota, masina venea cu noul motor OHC de 1.3 litri, care dezvolta 60 CP sau 75 CP. Iar in 1983, Opel a scos modelul sportiv Kadett GTE, echipat cu un motor de 1.8 litri 115 CP. In intervalul 1979 – 1984 au fost produse 2.1 milioane de unitati Kadett D.
Opel Kadett E > 1984-1991
GSi, GSi, GSi… Cu un coeficient aerodinamic (Cx) de 0,30 si o rezistenta la inaintare de 0,57 m2, obtinute in urma a 1.200 de ore in tunelul aerodinamic, Kadett GSi a fost cel mai aerodinamic hatchback din lume si, probabil, una dintre cele mai indragite sportive accesibile, alaturi de Golf GTi. Dar, aceasta e alta poveste…
Cu 3.779.289 de unitati comercializate, Kadett E a fost un nou best-seller.
Si, aceasta, fara a pune la socoteala modelul Daewoo Racer, “varul” coreean licentiate din care a derivat Cielo. In anul lansarii, Kadett E a castigat titlul „Masina Anului 1984”. Iar incepand cu toamna anului 1985, varianta notchback a fost reintrodusa in gama de modele, prima data de la modelul Kadett C.
Opel Astra F > 1991-1997
Cel mai bine vandut Opel din toate timpurile (4.13 milioane unitati), Astra F a marcat inceputul ofensivei in materie de siguranta si protectia mediului.
Masinile erau echipate cu centuri de siguranta cu pretensionatoare, reglabile pe inaltime in fata si rampe pentru scaune, precum si cu protectie laterala pentru toate usile, inclusiv ranforsare cu doua bare din otel. Totodata, pentru prima data, toate motoarele dispuneau de convertoare catalitice. Iar caroseria frumoasei versiuni cabrio a fost semnata de Bertone.
Opel Astra G > 1998-2004 (2009)
Astra G a fost cea mai longeviva compacta Opel. In primavara anului 1998, au aparut Astra G hatchback, cu trei sau cinci usi, si varianta station wagon. Mai tarziu au fost adaugate variantele notchback sedan, coupé si decapotabila. Designul progresiv independent, sasiul dinamic si sistemul de propulsie, precum si un nivel de rezistenta la torsiune si la indoire aproape dublu fata de modelul anterior au reprezentat doar cateva dintre caracteristicile celei de-a doua generatii Astra.
Dupa iesirea oficiala din fabricatie, Astra G s-a transformat in Astra Classic si a fost promovat ca o varianta low-cost a urmatorului model pana in 2009.
Opel Astra H > 2004-2009
12 motoare, cu puteri intre 90 CP si 240 CP, si sapte variante de caroserie. A treia generatie Astra se mandrea cu un design progresist, o dinamica sporita la rulare, sasiu adaptiv IDSPlus, cu sistemul electronic de control al suspensiilor (CDC), regasit, de obicei, in clasa de lux si la autovehiculele sport, si sistemul de iluminare frontala adaptiva (AFL). H a fost si primul Astra cotat cu 5 stele de siguranta EuroNCAP.
Opel Astra J > 2009 – 2015
Astra J nu doar a intruchipat noua filozofie de design a marcii, ci a facut si un pas decisiv in ceea ce priveste asistare soferilor printr-o gama de tehnologii care au avut o contributie importanta la succesul modelului Insignia, cel mai bine vandut autovehicul din clasa medie. Sistemul Opel Eye recunoaste indicatoarele rutiere si informeaza soferul referitor la limitele de viteza si interzicerea efectuarii depasirilor. De asemenea, acesta avertizeaza soferii in cazul in care sunt in pericol sa paraseasca banda de circulatie. Datorita sistemului de faruri AFL+, modelul Astra asigura o iluminare foarte buna in viraje si, daca este necesar, poate chiar sa reduca automat luminozitatea sau sa comute in faza lunga.
Avand un sasiu ce putea fi imbunatatit cu ajutorul tehnologiei “Adaptive FlexRide”, modelul Astra J si-a manifestat pe deplin talentele dinamice. Noua constructie a puntii spate a garantat placerea de a conduce, o manevrabilitate imbunatatita si un confort maxim, printr-un brat Watt integrat.
Opel Astra K > 2015 –
“Masina Anului 2016”, Astra K, este cu pana la 200 kg mai usoara decat precedentul model.
Continuand traditia intemeiata de Astra G, Astra K este primul model care a introdus in segmentul autovehiculelor compacte iluminarea adaptiva cu matrice LED – IntelliLux LED. De asemenea, noua generatie de sisteme de asistenta pentru sofer include sistem pentru recunoasterea indicatoarelor rutiere, asistenta pentru mentinerea benzii de rulare, pilot adaptiv si sistem de avertizare privind o coliziune frontala cu functie de franare de urgenta. In plus, Astra K este un etalon in materie de confort datorita scaunelor fata certificate AGR (Aktion Gesunder Rücken).
