În 2016, bilanțul negru al accidentelor grave înregistrate în România a fost de 8.686. În acestea, 1.912 de persoane și-au pierdut viața, 8.286 au fost rănite grav, iar 3.620 au scăpat cu răni ușoare. Starea drumurilor și lipsa infrastructurii au partea lor de vină, este adevărat. Însă, aceste aspecte nu-i absolvă pe șoferii care se cred piloți la volan.
25% din accidentele grave din 2016 au fost produse de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani
Dacă în numărul trecut al Revistei RPM am vorbit despre lipsa de pregătire a tinerilor șoferi, 36% dintre repondenți afirmând că au parcurs sub 10 ore de legislație în școala de șoferi, acum vorbim despre accidente și cauzele acestora, pentru că, din păcate, un sfert din accidentele grave din 2016 au fost produse de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani (de la 16 ani, pentru că unele vehicule pot fi conduse de la această vârstă). Conform datelor furnizate de Poliția Rutieră Română, aceștia au fost vinovați de producerea a 2.186 de accidente grave, respectiv 25,16% din total (8.686), soldate cu 510 persoane decedate (26,67% din totalul morților în accidente rutiere), 2.300 de răniți grav (27,75% din totalu răniților grav) și 1.401 răniți usor (38,70% din numărul răniților ușor rezultați din accidente grave). De asemenea, începătorii (din categoria de vârstă 16 – 30 de ani, cu o vechime în conducere de sub un an) au produs 342 de accidente grave (15,64% din total accidente comise de tineri), soldate cu 71 de morți, 379 răniți grav și 284 răniți usor.
32,7% dintre tinerii șoferi consideră că stăpânesc foarte bine mașina
Interpretarea primelor rezultate ale studiului demarat în cadrul campaniei “ViAȚA e a ta”, desfășurate de Academia Titi Aur – ATA, campanie al cărei scop este de a trage semnale de alarmă asupra motivelor din cauza cărora au loc accidente rutiere în România și de a conștientiza conducătorii auto asupra riscurilor în trafic, și la care au răspuns 204 conducători auto cu o medie de vârstă de 27 ani, indică că gradul de conștientizare al vinei în rândul tinerilor este destul de precar. 71% dintre repondenți au afirmat că au fost implicați într-un incident, dar numai 30,5% au recunoscut că au fost vinovați, în timp ce 40,5% au afirmat că au căzut victime imprudenței altor participanți la trafic, deși au precizat că depășesc frecvent limita de viteză cu până la 20 km/h.
“Sesizăm în acest caz prezența a două tipuri de vină: vina legală și vina morală. Un conducător auto ce nu respectă limitele de viteză este mult mai predispus ca, în cazul unor situații periculoase, să nu aibă timp să reacționeze corect”, declară Dr. Emil Gâtej, psiholog și trainer ATA – Academia Titi Aur.
1.912 persoane au decedat anul trecut pe drumurile din România
Destul de grav, mulți dintre participanții la studiu s-au arătat destul de autosuficienți, deși experiența lor la volan tinde către zero. Aceștia au afirmat că sunt pregătiți ”în mare măsură” și chiar ”în foarte mare măsură” pentru traficul cotidian și că nu s-au confruntat prea des cu situații limită, în care să simtă că nu au cunoștințele necesare pentru a face față. Dintre cei care au avut parte, însă, de astfel de situații, 15,5% au menționat ca motiv VITEZA neadaptată.
La întrebarea “Te-ai confruntat până acum cu situații limită, la volan, în care ai simțit că nu ai cunoștiințele necesare pentru a face față?”, frecvențele răspunsurilor au fost următoarele:
| Zilnic | Evit astfel de situatii | Defecțiuni tehnice | Foarte rar | Foarte des | În conditii meteo nefavorabile | Din cauza vitezei | Nu |
|
3,5% |
10% |
11,5% |
31,5% |
1,5% |
14,5% |
1% |
24,5% |
Pentru cei care au răspuns “NU” la această întrebare, motivele invocate sunt după cum urmează:
| Stăpânesc și cunosc foarte bine mașina | Mă bazez pe instinct și viteză de reacție | Știu tot ce îmi trebuie ca să evit un accident | Nu am avut niciun incident neplăcut | Conduc foarte prudent |
|
32,7% |
16,3% |
8,2% |
26,5% |
14,3% |
