50 de ani AMG – Sufixul performanței

A de la Aufrecht, M de la Melcher și G de la Großaspach. Numele din spatele celor trei litere reprezintă punctul de start al „sufixului performanței“, născut din pasiunea a doi ingineri entuziaști, Hans Werner Aufrecht și Erhard Melcher, care, până la jumătatea anilor ’60, când Daimler-Benz a renunțat temporar la motorsport, lucrau la inima modelului 300 SE. Acum, la 50 de ani de la deschiderea atelierului de „inginerie, design și testare pentru dezvoltarea motoarelor de curse“ al celor doi, în hambarul lui Aufrecht, din Großaspach, și 17 ani de la începerea oficială a colaborării cu Mercedes-Benz, sângele AMG curge prin venele întregii game cu stea în frunte, de la compactul A, la fiorosul G.

Decizia Mercedes-Benz de a se retrage din lumea curselor în 1965 a căzut ca un trăsnet pentru Hans Werner Aufrecht. Tânărul al cărui vis era să construiască motoare de curse nu a renunțat și nu s-a întors la mașinile de stradă. Alături de colegul său Erhard Melcher, a făcut rost de un Mercedes 300 SE, l-a dezbrăcat de hainele obișnuite și i-a urcat puterea motorului de la 170 CP la 238 CP. Cu Manfred Schiek la volan, mașina s-a impus în zece etape ale German Touring Car Championship din 1965.

Vestea s-a răspândit cu repeziciune și cei doi au început să primească o grămadă de comenzi pentru Mercedes-uri, de stradă sau de curse, mai rapide. Prin urmare, în 1967, Aufrecht și Melcher au demisionat de la Mercedes și și-au deschis propriul atelier în hambarul din Großaspach al lui Aufrecht. Firma s-a numit Aufrecht Melcher Großaspach Ingenieurbüro, Konstruktion und Versuch zur Entwicklung von Rennmotoren, pe scurt AMG.

Botezul AMG în motorsport a venit patru ani mai târziu. Pentru cursa de 24 de ore de la Spa din 1971, Aufrecht și Melcher au meșterit un AMG Mercedes 300 SEL cu motor de 6,8 litri și 428 CP, dintr-un 300 SEL de 6,3 litri și 247 CP. Limuzina cu înfățișare luxoasă și greoaie a făcut senzație pe circuit, câștigând la clasa sa și terminând pe locul doi la general, în fața unor mașini de curse considerate mult mai fâșnețe, din cauza apetitului său pentru benzină și pneuri.

Succesul AMG la Spa a făcut înconjurul lumii și, până în 1976, hambarul din Großaspach a devenit neîncăpător pentru cererea de motoare tunate și interioare custom. Prin urmare, „frații“ AMG s-au mutat în Affalterbach, unde se află și astăzi „templul performanței“, iar imposibilul a devenit posibil în ceea ce privește personalizarea mașinilor.

În 1984, Melcher a reușit să dezvolte un nou cap de cilindru, cu tehnologie cu patru supape, care a fost folosit la motorul V8 de 5,0 litri de pe Mercedes-Benz SEC. Din acest moment, AMG a devenit producător de motoare, dând naștere și conceptului „Un om, un motor“, care este valabil și astăzi.

Din 1986, noul timp de cilindru nu a mai fost utilizat doar de versiunea AMG a S-Klasse-ului, ci și pe E-Klasse-urile sedan și coupé (W124) dotate cu un monstruos propulsor de 5,6 litri. W124 AMG a fost botezat „The Hammer“ (Ciocanul), fiind suficient de rapid pentru a se pune cu un Ferrari 288 GTO – 0-100 km/h în 5,0 sec. și o viteză maximă de 292 km/h.

Spre sfârșitul anilor ’80, AMG a devenit partenerul oficial al Daimler-Benz în motorsport. În 1988, nu doar construia versiunea de curse a 190-ului, ci și răspundea de logistica pentru cursele din DTM – German Touring Car Championship. Între 1988 și 1993, 190-ul AMG a obținut 50 de victorii.

Apoi, în 1990, AMG a obținut poziția de tuner de casă al Mercedes, câștigând credibilitate și putându-și vinde versiunile musculoase prin intermediul dealership-urilor Mercedes, fără a afecta în vreun fel garanția. Și, foarte important, AMG și Mercedes au început să lucreze împreună la dezvoltarea de noi modele.

AMG intră în familie

Primul născut al „binomului“ a fost C36 AMG-ul lansat în 1993. C-Klasse-ul de 276 CP a fost prima replică dată de Mercedes diviziei M a lui BMW, care deja dădea de mult timp cerculețe cu E30-ul M. Deși avea suspensii mai confortabile și era mai greoi, fiind penalizat și de cutia automată în patru trepte, C36 s-a ținut bine după „pisica“ M (E36), dând tonul unei întregi generații AMG. Până în 1997, au fost vândute 5.000 de unități, C36 AMG fiind, astfel, primul bestseller al celor doi parteneri.

Apoi, „frații“ s-au apucat să se joace prin gamă, meșterind adevărați monștri cu stea în frunte, precum G60 AMG, regele 4×4 cu motor de 5,9 litri și transmisie manuală, limuzina S63 AMG Pullman sau SL73 AMG roadster, cu, probabil, cel mai mare motor montat pe un Mercedes – 7.291 cmc (V12, de 525 CP; au fost realizate doar 85 de bucăți). Nu, nu vorbim despre camioane!

În 1999, Daimler Chrysler a cumpărat 51% din AMG de la Hans Werner Aufrecht, iar în 2005 a ajuns la 100%, formând Mercedes-AMG GmbH. Din 2001, AMG a îmbrățișat supraalimentarea cu compresor. C32-ul AMG a fost animat de un V6 Kompressor de 3,2 litri și 349 CP, cuplat la o cutie automată AMG Speedshift, cu cinci trepte, și comandă manuală, pentru a se lupta cu BMW-ul M3 SMG II. Iar „ochiosul“ E55 AMG sedan avea un V8 Kompressor de 5,4 litri, care dezvolta cam aceeași putere cu Ferrari F40 – 469 CP (471 CP, F40).

2003 a fost un an de cotitură pentru AMG. Pe de o parte, a dezvoltat și construit manual inima SLR-ului McLaren, un agregat V8 din aluminiu, de 5.439 cmc, supraalimentat cu un compresor de tip Lysholm, care se învârte cu 23.000 rpm și furnizează o presiune de 0,9 bari. Puterea maximă: 617 CP / 6.500 rpm. Cuplul maxim: 780 Nm, între 3.250 și 5.000 rpm. Iar, pe de altă parte, AMG a produs primul diesel (C30 CDI AMG, 227 CP), „derapaj“ pe care BMW M nu l-a făcut nici în ziua de astăzi, chiar dacă există M550d. Tot în 2003, AMG a introdus monstrul V12 bi-turbo, de 6,0 litri, sub capota lui S-Klasse – S65 AMG.

100% tehnologie, performanță și rafinament

Lansat în 2009, spectaculosul supercar Mercedes-Benz SLS AMG cu „aripi de pescăruș“ (portiere de tip gull-wing) a fost primul model Mercedes dezvoltat complet „in-house“ de AMG. Iar AMG s-a întrecut pe sine, scoțând din V8-ul aspirat de 6,2 litri o putere de 563 CP. În 2011, AMG s-a apucat de curse cu SLS AMG GT3, iar în 2012, la Salonul Auto de la Paris, a prezentat o versiune Eco – SLS AMG Electric Drive.

În 2014, Mercedes-AMG GT a fost al doilea model Mercedes dezvoltat în întregime de AMG în Affalterbach. Iar astăzi, după intrarea în segmentul compact, cu A45 AMG, fostul tuner din hambar se poate lăuda cu o gamă completă de modele ce pot satisface și cele mai exigente cerințe. Pentru a sărbători cum se cuvine cei 50 de ani, AMG și-a propus să vândă circa 100.000 de unități în 2017 și lucrează la al treilea său model.

Din „Infernul Verde“ – Mercedes AMG GT R

AMG GT, AMG GT S și, în final, AMG GT R. Adică o versiune de stradă a GT3-ului de curse, special dezvoltată pentru aceia care s-au plictisit de cei 476 CP sau 510 CP ai jucăriilor obișnuite și caută ceva radical.

Mercedes-ul AMG GT R este pregătit să scoată 570 CP din V8-ul bi-Turbo de 4,0 litri, iar trenul de rulare este special reglat pentru performanțe de excepție pe circuit, inginerii profitând de experiența acumulată cu GT3-ul în Cursa de 24h de la Nürburgring și cu safety-car-ul AMG GT S în Formula 1.

Supercar-ul a fost prezentat în cadrul Festivalului de la Goodwood 2016 și impresionează cu prizele de aer de pe capotă, eleronul fix, capacul din carbon al portbagajului și, nu în ultimul rând, cu culoarea specială „verde infern“ (în onoarea „Infernului Verde“, celebrul circuit Nürburgring Nordschleife) și evacuarea centrală.

Primul showroom dedicat AMG

2017 este un alt an de hotar în istoria de 50 de ani a AMG. După succesul repurtat în 2016, când circa 70.000 de pasionați s-au lăsat seduși de „sufixul puterii“, Mercedes-AMG a decis deschiderea primului showroom dedicat la Tokyo. Și așteptăm și altele. Față de cele 400 de centre AMG Performance care au populat 40 de țări din întreaga lume în ultimii nouă ani, showroom-ul din Japonia nu este legat de unul Mercedes. Următoarea locație dedicată AMG va fi deschisă la Sydney, în Australia.